Premiile Oscar: „Oppenheimer” este marele câştigător al celei de-a 96-a ediţii

 

„Oppenheimer”, drama de trei ore despre fabricarea primei bombe atomice, în regia lui Christopher Nolan, a confirmat statutul de mare favorită câştigând 7 premii Oscar, printre care şi cel pentru cel mai bun film, în cadrul celei de-a 96-a gale a premiilor Oscar, desfăşurată duminică seară la Hollywood, transmite Reuters, transmite Agerpres.


Actorul irlandez Cillian Murphy a câştigat premiul pentru cea mai bună interpretare masculină în rolul fizicianului J. Robert Oppenheimer, considerat părintele bombei atomice. Regizorul filmului „Oppenheimer”, Christopher Nolan, a câştigat premiul pentru regie.


„Am făcut un film despre un om care a creat bomba atomică şi, de bine sau de rău, trăim în lumea lui Oppenheimer. Aşa că aş dori să dedic acest premiu celor care luptă pentru pace din întreaga lume”, a declarat Cillian Murphy după ce a primit trofeul.


O dramă de 3 ore despre ştiinţă, politică şi responsabilitate morală, „Oppenheimer” s-a dovedit a fi şi un neaşteptat succes de casă, adunând încasări de 953,8 milioane de dolari dar şi laudele criticilor.


„Oppenheimer” este primul film în regia lui Christopher Nolan care se impune la categoria cel mai bun film, categoria regină a Oscarurilor. Nolan este cunoscut pentru producţii precum trilogia „The Dark Knight”, „Inception” sau „Memento”. În discursul său de acceptare a premiului Nolan a remarcat că industria filmului este veche de mai bine de un secol şi încă evoluează. „Să ştiu că pentru voi şi eu sunt o parte însemnată a acestei lumi înseamnă totul pentru mine” a spus el.


Emma Stone a primit Oscarul pentru cea mai bună interpretare feminină cu rolul unei femei înviate din morţi în comedia neagră „Poor Things”. Acesta este cel de-al doilea premiu Oscar din cariera actriţei, care a câştigat şi în 2016 cu rolul din musicalul „La La Land”. „Mă simt cu adevărat copleşită”, a spus ea când a primit premiul.


Cursa pentru cea mai bună actriţă a fost considerată foarte strânsă, actriţa Lily Gladstone fiind la rândul ei nominalizată pentru rolul din „Killers of the Flower Moon”. Dacă ar fi câştigat, Gladstone ar fi devenit prima actriţă amerindiană laureată a Oscarului.


La categoriile pentru roluri secundare, premiul Oscar a fost cucerit de Robert Downey Jr. („Oppenheimer”) şi de Da’Vine Joy Randolph („The Holdovers”), ambii actori aflaţi la primul Oscar din carieră.


Downey, care a mai fost nominalizat la Oscar în 1993, înainte de prăbuşirea carierei sale din cauza consumului de droguri, a câştigat premiul pentru interpretarea lui Lewis Strauss, inamicul lui J. Robert Oppenheimer. „Aş vrea să mulţumesc teribilei mele copilării şi Academiei, în această ordine”, a glumit Downey, după care şi-a salutat soţia, Susan, despre care a mărturisit că l-a găsit „ca pe un animal de companie abandonat” şi „l-a iubit până l-a trezit din nou la viaţă”.


Da’Vine Joy Randolph a câştigat premiul Oscar pentru rol secundar cu interpretarea unei mame îndurerate care lucrează într-o cantină, în comedia „The Holdovers”, a cărei acţiune este plasată într-un internat din New England. „Atât de mult timp mi-am dorit mereu să fiu diferită, iar acum înţeleg că trebuie să fiu doar eu însămi. Vă mulţumesc pentru că m-aţi văzut”, a declarat ea când a acceptat statueta.


Câştigătorii au fost aleşi prin vot de cei aproximativ 10.500 de membri ai Academiei Americane de Film.


După ce anul 2023 a fost marcat de grevele actorilor şi scenariştilor, premiile Oscar au oferit Hollywoodului şansa de a celebra două succese mondiale. „Oppenheimer” şi aventura feministă a păpuşii „Barbie”, o altă peliculă nominalizată la categoria cel mai bun film, au adus încasări combinate de 2,4 miliarde de dolari, într-o bătălie estivală la box-office supranumită „Barbenheimer”.


„Barbie” a părăsit cursa pentru Oscar învinsă, dar având totuşi un Oscar drept premiu de consolare. Billie Eilish şi Finneas O’Connell au câştigat premiul pentru cântec original cu balada „What Was I Made For?”. Billie Eilish a interpretat de altfel această piesă pe scena galei Oscar.


Interpretul lui Ken din „Barbie”, Ryan Gosling, şi-a făcut apariţia îmbrăcat cu un costum roz aprins, mănuşi şi pălărie de cowboy pentru a interpreta balada rock „I’m Just Ken”, înconjurat de dansatori îmbrăcaţi în negru.


Printre momentele importante ale ceremoniei s-a numărat şi apelul la pace în Fâşia Gaza lansat de regizorul dramei despre Holocaust „The Zone of Interest”, Jonathan Glazer. „Toate alegerile noastre au fost făcute pentru a reflecta şi a confrunta ceea ce se întâmplă în prezent, şi nu pentru a spune uite de ce erau în stare atunci. Mai bine ne uităm la ceea ce se întâmplă acum. Filmul nostru arată unde poate duce dezumanizarea”, a susţinut Glazer în discursul prin care a acceptat premiul Oscar pentru cel mai bun film internaţional.


O parte dintre celebrităţi, printre care Billie Eilish, Mahershala Ali şi Mark Ruffalo, au purtat insigne roşii, gest prin care au cerut încetarea focului în Gaza. Sute de susţinători pro-palestinieni au protestat împotriva războiului pe străzile din jurul Dolby Theatre. „În timp ce voi vă uitaţi, bombele cad”, se putea citi pe una dintre pancartele protestatarilor.


„Oscarurile se desfăşoară aici, lângă noi, în timp ce oameni sunt ucişi, bombardaţi”, conform unuia dintre protestatari.


Gazda şi producătorul de talk-show Jimmy Kimmel a revenit pentru a patra oară în postura de amfitrion pentru a prezenta cele mai importante distincţii ale industriei cinematografice. El a lăudat filmul „Barbie” pentru că „a transformat o păpuşă de plastic care nu mai plăcea nimănui” într-un simbol al mişcării feministe. Înainte de acest film „aveam o şansă mai mare ca soţia mea să-i cumpere fiicei noastre un pachet de Marlboro decât o păpuşă Barbie”, a glumit el în deschiderea galei ce a fost transmisă live de reţeaua americană ABC.


De asemenea, Jimmy Kimmel s-a plâns că unele dintre filmele aflate anul acesta în cursa pentru Oscar sunt prea lungi, făcând referire în special la producţia de 3 ore şi jumătate a lui Martin Scorsese, „Killer of the Flower Moon”, despre membrii tribului amerindian Osage ce au fost ucişi în Oklahoma anilor 1920. „În timpul de care ai nevoie pentru a privi acest film, poţi să conduci până în Oklahoma şi să rezolvi crimele”, a clamat el.


Mergi sus